Ați întâlnit persoane cărora le place să se îmbolnăvească?  Stai! Cum adică? Nimănui nu îi place să fie bolnav. Sau…. Își doresc? Unele persoane se simt iubite atunci când se simt rău pentru că doar așa primesc atenție. E un mecanism prin care reușesc să se simtă văzute, în grija cuiva, poate chiar să se mai simtă copii. Alte persoane au nevoie de boală pentru a lua o pauză de la job, de la sarcinile zilnice pe care le resimt foarte apăsătoare și atunci e un concediu doar că medical. Mai există și acele persoane care au nevoie de boală pentru a se redescoperi, conecta cu ele și cu Dumneze și pentru a trece pe o altă frecvență și vibrație. Tu cum privești boala? Într-o stare de armonie nu există boală, dar dacă apare, privește-o ca pe o binecuvântare, nu ca pe o pedeaspsă. Alege să o vindeci din energia iubirii, nu a furiei, supărării sau mâniei că “de ce mi-a dat Dumnezeu mie una ca asta?/ Nu merit una ca asta / Cu ce i-am greșit lui Dumnezeu? / Am primit asta că sunt un păcătos/ă / Zici că sunt blestemat.” Pentru că boala în sine nu este altceva decât o binecuvântare, nu o pedeapsă. Este un semnal de alarmă din partea corpului care ne indică la ce anume este nevoie să ne uităm pentru a face lucrurile într-un mod diferit față de cum le făceam înainte de apariția bolii. Poate fi o schimbare în modul în care ne hrănim și cum ne vorbim. Poate e nevoie să fim atenți la ce gânduri avem, la cât timp acordăm stării noastre de bine, la cât de mult ascultăm de sufletul nostru și de nevoile lui, la cât de mult ne urmăm calea inimii, la cât de autentici suntem, la cât timp alocăm rugaciunii sau introspectiei și la cât de mult ne-am îndepărtat de Dumnezeu. Asta dacă privești lucrurile așa. Boala vine să ne învețe ceva, vine să ne arate pe unde și cum nu am fost sinceri cu noi, ce anume avem de îndrepta sau cum putem urca pe o altă treaptă. Apoi, după ce înveți anumite lucruri, nu mai ai nevoie de vechile mecanisme. Poți gestiona fazele incipiente ale unei posibile afecțiuni și, ce e cel mai important, înveți să lucrezi la prevenție, și nu de frica bolii, ci din iubire și compasiune față de propria persoană și cu intenția nu de a fugi de boală, ci de a crește gradul de armonie. Iar dacă cumva mai apare vreun semnal de alarmă din partea corpului, nu te mai sperie și nici nu mai fugi de el. Ci, rămâi acolo pentru a-ți lua toate acele beneficii de care ai nevoie. Alege să faci lucrurile din iubire, nu din frică!